Berbecul uriaș de la Roșia Montană
Scris de: Carol DeWinter
În urmă cu acum 4-5 ani, o descoperire photoshopo-arheologică răspândea şoc şi groază pe Facebook, iRealitatea, Efemeride și la la Nasul TV. Se descoperise uriaşul dac de 10 m de la Roşia Montană, într-o galerie cu aur de 50 de karate (detalii aici). Inventarul funerar era constituit dintr-un grătar dacic cu protome de berbec similar celui de la Buridava dacică (vezi foto mai jos), avea coarne de berbec în zona capului, puse probabil de nevastă, iar groapa duhnea puternic a zer şi brânză. Concluzia specialiştilor a fost, aşadar, unanimă: se descoperise primul cioban dac uriaş.

Interesant este că, în graba de a documenta descoperirea, fotograful a omis să fotografieze coarnele de berbec. Din fericire, ele au fost trimise la Vatican de oculta iudeo-masonică şi au putut fi studiate recent de dr. Apulensius, colaboratorul nostru, şi au beneficiat şi de analiza arheozoologică.
Berbecul de la care proveneau avea, se pare, o înălţime în greabăn de 3,2 m şi o lungime de 6,9 m, era major şi capabil să-i dea Mioriţei dacice să behăie (v-aţi prins voi ce), era acoperit cu Lâna de Aur (că doar era de la Alburnus Maior) şi începea să împungă la cel mai mic sunet rostit în dialectul proto-rus.
Coarnele erau dure şi blindate cu oţel Krupp organic, capabile să perforeze şi un tanc T-34 din WW2, erau rezistente la rugină şi la salinitate.
Fiindcă dacii uriaşi nu sărbătoreau Paştele iar lupul dacic era trimis în Romanistan, mieii au proliferat, au fugit la gurile Dunării şi s-au sălbăticit şi mai tare decât berbecul uriaş de la Roşia Montană. O parte au supravieţuit grătarelor de 1 Mai de pe litoral şi au încercat să se îmbarce clandestin pe un vas cu pavilion Togo din cauză că se apropia Grătariada de 1 Mai, ediţia 2017. Berbecul fruntaş care făcea de şase în data de 18 aprilie 2017, a auzit înjurături de mamă în limba rusă, a crezut că erau adresate Mioriţei şi, plin de furie dacică ancestrală, a dat şi celorlalţi semnalul de atac: Alupigus!
O salvă de berbeci-torpilă a lovit vasul-spion rusesc care nu a avut nicio şansă şi s-a scufundat în behăiturile victorioase ale turmei.
Ministerul pesedist al Apărării, după exemplul plagiator al lui Mickey Viorel Monta, şi-a atribuit victoria berbecilor fugari, în încercarea disperată a pesedeilor de a se da urmaşi ai dacului de la Roşia Montana şi nu ai comuniştilor moscoviţi.
Iată cum publicaţia noastră dă din nou peste cap mânăriile dracneşti ale Guvernului pesedist care, după ce că a vrut să ne vândă aurul de 50 de karate corporaţiilor pe care acum le blamează, mai intenţiona să modifice şi istoria neamului nostru care se trage din strămoşii daci şi berbecii lor. Ruşine lui Daniel Toxin pentru că i-a scăpat această conspiraţie „tulburătoare”.
