Ne aflăm în plin post al Crăciunului, în care, o foarte bună parte din români şi-au pus stavilă la gură, alimentându-se numai cu produse care nu conțin niciun fel de ingredient de origine animală, scopul fiind cruțarea vieții şi lipsa oricărui sacrificiu animal.
Alții adoptă, ca şi catolicii, un regim mai permisiv, lacto – vegano – ovarian, adică, pe lângă legume şi fructe consumă lapte, ouă şi derivate.
Totuși, rămâne pe tapet veșnica dilemă, la care mulți nu s-ar gândi; mierea de albine este produs de dulce, sau de post, având în vedere că este produsă de ființe vii, dotate cu ac şi trompă? Unii spun că nu este drept să consumi, ca un trântor împuțit, mierea făcută cu atâta trudă de bietele viețuitoare, alții, dimpotrivă, că albina nu moare făcând miere, ca atunci când înţeapă şi, în afară de asta, este doar o insectă, nu e pasăre, nici animal.
Mai rămâne o dilemă, la fel de incitantă. Animalele, conform observațiilor şi studiilor făcute de reporterii defecţi.ro, se împart în două categorii – animale de post şi animale de dulce. Animalele de post sunt erbivorele, adică cele care rumegă iarbă, cereale, paie, legume, chiar şi fructe, iar animalele de dulce sunt carnivorele, care nu au mustrări de conştiinţă sau resentimente când îşi devorează semenii, sau animale mai puţin dotate fizic cu gheare şi colţi. Pe baza acestor deducţii extraordinare, aceştia propun diete de post permisive, care să includă animale de post, respectiv, oaia, boul, capra, găina, iepurele, nu şi porcul, care, precum se ştie, este omnivor.
Scris de: Ouatu Hăineală