Scris de: Kay Jay
Hmm… ce chestie ciudată…
La americani (și pe la alții!), pe eliberații din pârnaie îi angajează foarte greu, societatea nu prea îi integrează până nu sunt considerați reabilitați cu adevărat. Toată lumea îi evită. Trebuie să dovedească comportament de sfinți ca să aibă curaj măcar să-i lase la bandă în fabrică sau magazine. Nu în banda de hoți.
La România, puşcăriabilii și eliberații din pârnaie întrunesc condiția necesară și suficientă, meritorie, pentru a ajunge miniștri, directori de regii, președinți de partide, chiar primari… Toată lumea îi iubește, legile sunt modificate special pentru ei. Fără pușcărie, toată lumea știe!
Recent, niște legi tocmai au fost mânărite. Probele video nu mai sunt luate în considerare. Ucigașa de la Metrou va scăpa basma curată fiindcă ce vedeți pe cameră nu e probă, deci nu e relevant. Moarta a sărit singură în fața trenului. De fapt, ea a fost de vină. I-o fi zis stimatei criminale ceva urât, o fi înjurat-o de mă-sa… Îl filmezi pe corupt luând mită sau lovind un adversar politic? Ași… ți s-a părut, nesimțitule, calomniatorule!
Legea lasă portițe, ca de obicei. Dacă filmarea video nu mai constituie probă, cu hoțul care îți intră pe portiță, atunci, măcar, presupunem că avem mână liberă ca, în cazul în care îl prindem, să punem mâna pe un par și să-i croim dovleacul. Fără probe video, fără resentimente, nu? Tot așa și cu infractorii de top.