Scris de: Kay Jay
Un grupuscul de tovarăși, cu titulatura pretențioasă de partid, infestează cu niște comunicate ce duc cu gândul la patologic, mailurile unor persoane fizice și ale redacțiilor de presă. Frate, parcă nici pesediştii nu fac de-ăstea!
Cum, nimeni nu mai are nicio jenă, deși Partidul Comunist a fost scos în afara legii încă din decembrie 1989, gruparea a decis, ca, în sfârșit, să nu se mai pitule după denumiri insidioase și a pus ditamai pleașca sinceră, onestă, de parafă: Partidul Socialist!
Ei, bine, că gruparea se chinuie de ani de zile să guverneze alături de PSD şi să se apropie măcar de procentele UDMR și ALDE, cunosc cam toți vâlcenii, căci acolo sălășluiește conducerea, însă, ce au uitat, poate, unii, este că este imposibil ca tovarășul Rotaru să convingă măcar 1 % din votanți de intențiile sale absolut minunate şi de faptul că numai comunismul… pardon, socialismul rămâne viitorul de aur al omenirii.
Probabil, supărat că el a obținut doar câteva sute de voturi, iar Iohannis, peste 7 milioane, simpaticul personaj a zis să abandoneze atacurile de catifea la adresa PSD-ului, pe care-l numea „ o caricatură a PCR, PSD nu are nimic în comun cu socialismul” și să pună pistolul cu apă aflat în dotare pe… Vodă, care-i cât un munte, pe ditamai colosul german, pe președintele pe care și l-ar dori americanii, dar nu-l pot avea.
Fiindcă, probabil, nici presa locală nu se mai ostenește să calce pragul sediului grupusculului, singura variantă de a se face remarcat e să asasineze redacțiile cu comunicate de presă redactate de Kim Jong Un personal, dar semnate „Partidul Socialist Român”.
Iată mai jos comunicatul PSR:
Ce vrea tovarășul Rotaru? Păi, ah… o nimica toată. „Începerea demersurilor pentru demiterea Domniei Sale din înalta funcție de Președinte”. Muhahahahahaaa! Băi, nenea… pe cei aproape 15 milioane care nu au votat PSD-ul i-ai întrebat? Pe cei 7 milioane și ceva care au votat sasul, i-ai întrebat? Apropos, sas nu e ceva malefic, ci desemnează o populație de origine germanică, ajunsă în România în urmă cu ceva secole, o sursă de progres pentru români.
Măi, domnu’… sau cum să-ți zicem? Dacă Klaus nu este președintele tău, atunci nu e capabil să conducă o ţară? Dar cine ești TU? O entitate? O forță, cumva? Diferența între tine și el e că el vorbește cu mândrie despre „românii mei”, care sunt mulți, pe când, tu, tovarășe, raportezi totul la propria-ţi persoană. Oau… EU nu-l vreau pe Iohannis, hai să-l demitem! Te auzi ce spui? Că râd și curcile!
Noi, conaționalii tăi, zicem că e bine să nu te mai faci de râs şi, că tot vine primăvara, ia-ți un teren, dacă n-ai, cultivă legume, plantează pomișori, crește nepoței, fii un român cu bun simț și cumsecade, de care să nu mai râdă toată urbea. Că e păcat! Sau, du-te la PSD, oricum împărtășiți aceleași idealuri… poate-ţi dau ăia o funcție cât de cât… ajungi și matale celebru.
N.r.:
Ce vrea de fapt Iohannis să spună prin expresiile “guvernul meu” sau “parlamentul meu” , este foarte simplu, dar toți opozanții vă faceți că nu înțelegeți, ca să dați alt sens adevărului. Când spune “meu” nu se referă la persoana lui, ci la poporul român, adică guvernul și parlamentul poporului, așadar se referă la democrație, care este exact opusul oligarhiei care domină acum cele două instituții. Și nu, oligarhii nu fac parte din categoria “românii mei care sunt în stradă”.