„Vezi că curge ghiuveta!”. Sau „Spală-te pe mâni în ghivetă!”
Aşa nu se mai poate. O droaie de români reinventează limba. Cândva, ei, părinții sau strămoșii lor au auzit forma corectă și literară a unui cuvânt, însă au dus în satul lor doar amintirea acelui cuvânt, care, din gură în gură, pe cale orală, cum s-ar zice, s-a metamorfozat. La șifonier se zice gardirop, măslinele au devenit măzline, prenadezul a ajuns perlandez, chiulasa a devenit chiloasă sau ghioloasă, salahorul este sarahol. Despre o femeie se spune că e minunată atunci când dă din cap, adică se minunează, așa…
Membrii Academiei Române s-au săturat să tot audă prin emisiunile tv „ghivetă” sau „ghiuvetă”, aşa că au decis să elimine orice tentativă de pronunțare a termenului începând cu g, deci de acum, vom scrie „quvetă”, cu q (se citește chiu), pentru a termina odată cu confuziile. Pentru eficiență sporită, aceștia recomandă scrierea cu Q mare, care nu seamănă deloc cu G sau g.
Scris de: Kay Jay
AcadRo are direptate:
quvetă fără lavetă,
quretaj în garaj
♒️