[xyz-ihs snippet=”Kay-Jay”]
Formidabil, uluitor, senzațional, plm! Un grup de cercetători de la Institutul Inimii Catena au descoperit de ce mor maneliștii de inimă.
În urma studiilor aprofundate și al disecțiilor, uneori, cu zbaterea subiecților, s-a descoperit că inimile maneliștilor sunt atât de afectate de răfuielile, luptele intestine și efectele tensiunilor acumulate din cauza dragostei, a dujmanilor, plângerii neamurilor duse, a geloziei și străduinței pentru a face bani, încât s-au modificat substanțial, ajungând să arate ca niște cactuși. Unui celebru manelist, încă în viață, îi cânta mama lui când era mic: „Ești un cactus mic și rău” şi bietul pitic a fost atât de marcat pe viața lui, încât suflețelul lui amărât s-a transformat cu adevărat, într-un cactus. Inimile acestea sunt greu de tratat, uneori, se rezolvă în famiglie doar cu metoda „te tai și te-mpuşc, măi frate!”, după care, oamenii legii vin cu fărașul. Alte cauze care duc la îmbolnăvirea inimilor de maneliști și chiar de manelari, care sunt fanii lor: hoprimarea, persecuția, discriminarea.
Iată şi exemple din prohodurile lor, referitoare la inimă: „La la la la.. la inima mea, Dac-ai ajuns aicea nu te mai scot din ea ” (probabil se referă la un obiect pătrunzător, ascuțit); „La inima mea, foc parcă ai aprins” (ceva cu piromani); „Arde inima, arde pentru tine, Să ți-o fur din piept, să o păstrez la mine” (trafic de organe); „Taci inimă! Si nu mă mai lovi. Taci inimă! Iar mă faci să fac prostii.” (infarct, clar!); „Of, viața mea, Of, inima mea!” (dureri atroce în piept); „Inimă de Salam, Inimă de roman”, şamd.