Nou! La înmormântarea cu dar se acceptă şi furatul miresei

Știm, românii nu prea țin morțiș să meargă la înmormântări, dar de cele mai multe ori, dacă-i musai, cu plăcere.

Și cum își respectă tradițiile,  împământările se fac cu popă, însă de obicei, acesta rămâne afară. Uneori, vin și câte trei popi. Şi dacă tot vorbeam de tradiții, moștenite din moși-strămoși de la coloniștii noștri de etnie neprecizată, veniți de pe lângă India, trebuie dat un dar, ca și la nuntă, ca și la botez, ca și la majorat. Mai nou, la mort nu vii cu mâna-n fundul buzunarului, decât dacă îi pui ortu’.

Vestea bună este că se acceptă şi furatul miresei (mireasa era aia în negru). Frumos tare, emoționant până la lacrimi, am putea spune.
Vizitatorii trebuie fie să doneze o sumă, după posibilități, fie să vină cu ceva ce i-ar fi plăcut răposatului: dulciuri, obiecte personale, ceva ce nu şi-a putut permite cât era viu, vin, capra vecinului, nevasta altuia, după cum îl lasă inima pe fiecare. Se organizează frumos o masă şi un cioclu cu papion trece pe la fiecare să adune darul.  Darurile simbolice sunt adunate la începutul ceremoniei şi sunt îngropate odată cu răposatul.

Scris de: Ouatu Hăineală