[xyz-ihs snippet=”Kay-Jay”]
Ion Ilici Iliescu se întoarce. Mumia se întoarce. Iliescovici Bolshevikul se întoarce nu din mormânt, din păcate, ci, pe partea cealaltă. A bălit destul pe stânga și și-a umplut pijamăluța de zoaie fetide, cu spume roșii, acum a făcut o rotație în jurul propriului ax și, înainte să cadă iar în somnul națiunii care renaște monștri, bolborosește încă o dată adâncile învățăminte de partid și de stat în pat. Ponta e alt prostănac, iar Dragnea, mai mustăcios ca tractoriștii CAP Beuca, jud. Teleorman. N-ai cu cine…
Vizibil deranjat că niște ticăloși care-l caută la morți, morții mă-sii și răniții și mutilații fizic și moral ai Revoluției și ai Mineriadelor nu vor să-l lase să-și facă în tihnă somnul de frumusețe dinaintea îmbălsămării, lucru recomandat de coroneri, ăia care fac frumos mortul și-l duc la groapă cu tot confortul, ca să nu mai stea să cârpească la el și să-i retușeze petele de bătrânețe, pliurile, faldurile și gușile, Iliescu mai luă o gură de apă mentolată cu formol, secretul longevității sale eterne și fascinante și, ancorat serios în sinergia faptelor, glăsui din nou, profetic – incriminator națiunii, ducând la gură, mecanic, pâlnia de la irigator:
„În loc să stăm să tot jelim morții, ar trebui să tragem concluziile politice adecvate. Io știu cui slujește așa ceva? Altminteri, nu-i nicio problemă. A fost un moment de istorie, cu părțile lui bune și cu părți mai puțin bune, cu stări conflictuale. Niște gloanțe rătăcite, acolo, niște mineri care plantau panseluțe cu târnăcoapele. Am trecut peste ele, am depășit. Ce rost are să dezgropăm? Ele trebuie să formeze obiectul unor asemenea dezbateri, unor oameni care stau și studiază istoria ca să tragem învățăminte, nu să tot întreținem o stare„. Iliescu, icoana vie a pesedimii pătrunse de verva campaniei născute prematur și a fesenimii înlăcrimate de emoție reprezintă, într-adevăr, comunismul cu față umană: ”La noi a fost o mișcare radicală de înlăturare a vechiului regim, cu sacrificii umane. Acum, să stăm să tot plângem morții, în loc să tragem concluziile politice adecvate pentru tot procesul de dezvoltare a societății”. Iliescovici, cel care i-a proclamat pe țigani romi și chiar i-a uns regi și împărați, ca să știe Europa cu cine-are de-a face, a mai înfierat cu mânie proletară:”CEDO este alimentat de unii de aici, interesați să întrețină așa ceva”.
Așadar, să apărăm cu orice preț democrația originală a lui Iliescu. Fiindcă, democrația înseamnă politică, iar politica e o curvă. Și ca orice curvă, întărește tot ce-i iese în cale; parlament, partide, organe alese… la nivel local. După care, urmează sexul în grup, pervers, orgiastic, orgasmatic, care ne fute pe toți laolaltă într-un fucking cerc vicios, și-o să ne-o mai tragă chiar și după ce mausoleul lui Iliescu va fi inaugurat în dangăt de clopote și ciocane, cu cohorte de nostalgici ceaușiști și feseniști, pesedime câtă frunză, câtă iarbă, eliberată condiționat măcar la așa mare eveniment.